Cum Se Ajunge La Rawthentic
July 24th, 2009 Posted 4:51 pm In News By VD88
Gopo mi-a dat o harta sa pun pe site ca sa stiti cum se ajunge la Rawthentic la Castelul Mintia:
Aveti grija cand treceti prin zona unde sunt crucile alea mov cica sunt niste zombi gay pe-acolo! Daca nu va ajuta harta noi oricum o sa incercam sa marcam drumul cu niste firmituri de bake rolls. Cica nu ploua, ba dimpotriva s-ar putea sa fie prea soare. In fine, de-aia s-a inventat berea. Ne vedem la Rawthentic!
8:43 pm on July 27th, 2009
ceva filmari o sa fie pe site?
si ce ai filmat vd prin gara:D
2:56 pm on July 30th, 2009
zombie gay…:))
8:11 am on August 1st, 2009
zombie gay:)))
4:41 am on June 27th, 2010
Castel Mintia si Contele Geza Kuun de Osdola(4)
Descendent al unei vechi familii nobiliare maghiare, Geza Kuun s-a nascut la 29 decembrie 1837. Tatal sau, Ladislau Kuun, provenea din familia fondata de Kocsard Kuun de Osdola in timpul domniei voievodului Ioan Zapolya (1540).
Contesa Constance Gyulay de Maros-Nemeti si Nadaska, mama lui Geza, descindea din familia contelui Samuel Gyulai, ofiter in armata voievodului Transilvaniei, Moise Szekely.
Bunica lui Kuun a fost Suzanne Kacsandy de Kohany, contesa Gyulay436.
Dupa 1870 s-a stabilit in Transilvania, la Mintia,
la mosia unchiului sau Ludovic Gyulay si s-a casatorit cu Vilma Kemeny, fiica baronului Kemeny de Magyar-Gyeno Monosto si a Barbarei Zeyk de Zeykfalva.
Prezenta sa la Mintia a transformat satul intr-un loc de pelerinaj pentru marile personalitati culturale si stiintifice ale vremii.
Participantii la excursia, proiectata in comitatul Hunedoara in 1887 de Societatea istorica, au fost gazduiti la Mintia la castelul contelui Geza Kuun.
-*secretarul Societatii Istorice, Al. Szilagyi,
*maresalul Curtii imperiale, A. Szecsen,
*baronul B. Orban
*V. Zakrzewski, profesor la Universitatea din Cracovia si biograful lui Stefan Bathori
Au fost impresionati de castelul contelui Gyulay cu
biblioteca si arhiva sa imensa,
salonul decorat cu portrete de familie si obiecte pretioase.
imensul parc cu arbori seculari, carora Kuun le-a dat numele celor mai mari scriitori maghiari decedati, fosti prieteni (
de exemplu arborele lui Attila in memoria lui Attila Gerando)
existau, printre tufele de trandafiri,
numeroase altare onorifice ,
funerare si votive romane
provenite din ruinele Miciei.
Frumusetea castelului construit la intalnirea Muresului cu Muntii Poiana Rusca a fost admirata de
*presedintele Societatii istorice si arheologice Solyon-Fekete,
* vicepresedintele G. Teglas care era, in acelasi timp, directorul Muzeului de istorie si al Scolii reale din Deva,
*profesorii P. Kiraly, R. Kun, O. Mailand,
* savantul Samuel Brassay,
*profesorii C. Szabo si H. Finaly de la Universitatea din Cluj,
* istoricul L. Kovary.
Mintia era deseori vizitata de
*prefectul George Pogany,
*subprefectul Coloman Barcsay,
* contele Coloman Esterhazy,
directorul Muzeului Transilvaniei,
*Otto von Keller, profesor la Universitatea din Praga,
*Zsolt Beothy, profesor la Universitatea din Budapesta,
*E. Radisics, directorul Muzeului maghiar de arta decorativa,
* savantul norvegian Conrad Nielsen.
* Baronul Josika venea de la Branisca la Mintia folosind diverse forme de locomotie: pe jos, calare, cu masina sau cu barca pe Muresul navigabil.
Marcat de un profund sentiment de pietate, contele Geza Kuun frecventa mica biserica din Mintia a parintelui Moses Kiss, un foarte bun orator si nu uita sa ofere daruri, in fiecare an, de Craciun taranilor si familiilor lor.
Preocupat de ideea de divinitate Kuun scria in lucarea
“Gyermekeveim”:
“In acesta lume creata de Dumnezeu nimic nu este perisabil, fiecare viata se continua intr-o alta viata, nimic nu este distrus total, creatiile lui Dumnezeu, materia este de asemenea eterna, si daca afectiunea este eterna aceasta este deja o calitate inerenta a sufletului, nemurirea sufletului este absoluta asa cum este stralucirea soarelui”.
Sufletul sau a trecut in imperiul divinitatii la 10 aprilie 1905, iar trupul i-a fost inmormantat in cimitirul din Cluj.
DR.GHEORGHE P.BUDAU